O mare parte din populatia care nu are acces la banci, se indreapta spre creditele acordate de IFN-uri. Acestea au conditii de creditare ceva mai flexibile, dar dobanzi mari.
In opinia prim-viceguvernatorului BNR faptul ca oamenii apeleaza la asemenea institutii pentru imprumuturi depinde de gradul de dezvoltare al tarii, de gradul de echitate sociala, de gradul de polarizare sociala si cel de ocupare al fortei de munca.

Anul acesta, ponderea creditelor acordate de INF in economie, a trecut de pragul de 10%, motiv ce impune actiune din partea BNR. Incepand din luna octombrie a acestui an BNR plafoneaza DAE la creditele acordate de IFN-uri. Banca centrala solicita IFN-urilor ca la fiecre 100 de lei acordati credit, la un DAE mai mare decat cel stabilit de BNR, societatea sa puna 67 de lei in plus la capital. Practic, daca vor sa nu vina cu bani de acasa, DAE la creditele acordate trebuie sa nu depaseasca 32,5% la imprumuturile de peste 90 de zile.

Ritmul de crestere al creditelor IFN a depasit ritmul de crestere al PIB, in timp ce ritmul de crestere al creditelor acordate de catre banci a fost mai mic decat cresterea PIB.
"26.4 miliarde de lei sunt creditele date de IFN in economia romaneasca", a mai explicat Florin Georgescu.

Ponderea creditarii IFN in totalul de creditare a depasit pragul de 10%, pentru prima data in 2011. Stocul de credite acordate de IFN in iunie 2017 reprezinta 11% din totalul creditelor din economie (credite acordate de banci + credite acordate de IFN)
Fata de decembrie 2014, cand creditele INF-urilor erau la un nivel redus, in iunie 2017 creditul acordat de IFN este cu 26% mai mare.
La nivelul Uniunii Europene exista 10-12 state unde IFN-urile nu au voie sa depaseasca un nivel maximal de dobanda, cuprins intre 10% -15% pana la 40% si definit diferit de banca centrala a fiecarui stat.