Cei ramasi fara bani cash in portofel nu mai trebuie sa caute un bancomat. Se pot duce la orice magazin care are POS si pot cere vanzatorului numerar, dar nu mai mult de 200 de lei.
Este o reglementare europeana greu de aplicat insa la noi in tara. Cei mai multi clienti si comercianti prefera sa faca tranzactii cu bancnote, nu pe cale virtuala.
De la 1 ianuarie 2017, peste 60 de mii de magazine cu cifre de afaceri anuale între 10 mii si 50 de mii de euro trebuie sa instaleze terminale si sa accepte plata cu cardul.
Legea cash back a fost facuta in special pentru romanii din mediul rural, pentru ca acestia sa poata scoate banii de pe card si de la comercianti, dar este aproape imposibil de aplicat.
Ruxandra Avram, sef reglementare in BNR: Nu o sa dea nimeni cash. Cat cash credeti ca exista in conditiile in care inca se vinde cu caietul? Si in mediul urban, din pacate, se vinde pe caiet. Faptul ca vedem sigla posibilitatii utilizarii serviciului de cash back nu inseamna ca chiar il putem utiliza. Este in limita sumelor disponibile la nivelul comerciantului.
Si cardurile fara contact, care pot scurta considerabil timpul de plata, la cumparaturi, sunt privite cu suspiciune de unii. Romanii inca prefera sa introduca PIN-ul, aaltfel au impresia ca odata ce este apropiat cardul de POS datele lor deja se stiu, sunt furate.
In Romania sunt 12 milioane de carduri dar numai 11.000 mii de ATM-uri şi 194.000 de POS-uri. Cu alte cuvinte, utilizatorii au cate 2-3 carduri, dar prea putine locuri unde pot plati cu ele.
Legea cash back a fost promovatade de Visa si Mastercard, care incaseaza de la magazine, prin intermediul bancilor, un comision intre 0,8% si 2% pentru fiecare plata cu cardul. Cele doua organizatii de plati au justificat necesitatea adoptarii noii legi, care obliga toate magazinele sa-si instaleze POS-uri, prin contributia acesteia la reducerea evaziunii fiscale si a dezvoltarii bancarizarii in zonele rurale.
Refuzul magazinelor de a accepta ca mijloc de plata cardurile de debit si de credit constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 de lei la 7.500 de lei, mai prevede legea.
Legea obliga nu doar magazinele, ci si furnizorii de servicii de utilitate publica si institutiile publice sa accepte platile cu cardul: “Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publica, precum si institutiile publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati si alte obligatii de plata au obligatia sa accepte incasari prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit.”