Taxa pe banci introdusa din 1 ianuarie 2019, de 1,2% pe an din activele bancilor, de opt ori mai mare decat media taxelor bancare din alte tari europene, ar putea provoca bancilor pierderi inca din acest an iar unele ar putea fi nevoite sa se recapitalizeze, potrivit unui prim studiu de impact al BNR.
In consecinta, BNR incearca sa convinga Guvernul sa modifice taxa, aceasta fiind nesustenabila si cu impact negativ asupra creditatii si stabilitatii financiare.

BNR a criticat Guvernul pentru ca a conditionat aplicarea taxei de indicele ROBOR, ceea ce afecteaza politica monetara a bancii nationale, pentru ca bancile ar putea fi interesate sa mentina nivelul indicelui sub pragul de 2%, pentru a nu plati taxa, indiferent de nivelul dobanzii de referinta a BNR.

BNR controleaza ROBOR-ul in principal prin reglarea lichiditatii din piata bancara, prin intermediul unor operatiuni precum repo (injectarea de lichiditati), atunci cand vrea sa scada dobanzile sau atragerea de depozite (drenajul de lichiditati), cand vrea sa creasca dobanzile.
BNR vrea acum ca ROBOR-ul sa mai creasca, pentru a nu se indeparta prea mult de dobanda de referinta, de 2,5%. Pe de alta parte, prin nivelul dobanzilor BNR controleaza si cursul valutar, pentru ca atunci cand in piata exista exces de lichiditate, iar dobanzile prea mici, cursul are tendinta sa se deprecieze, si viceversa, iar in prezent BNR urmareste sa mai tempereze cresterea cursului.

Cat va mai creste euro?

Deprecierea leului, in paralel cu scaderea actiunilor la Bursa de Valori Bucuresti, sunt efectele introducerii taxei bancare, dar si altor taxe pe cifra de afaceri a firmelor din sectoarele energetic si telecomunicatii, conform OUG 114/2018.
ING prognozeaza un curs de 4,75 lei in iunie si 4,8 lei in septembrie si 4,82 lei in martie 2020.

Un impact importat al cursului este asupra romanilor sau firmelor care au credite in euro, dar si asupra preturilor, dat fiind ca atat produsele din import, cat si servicii precum cele de telefonie, chirii sau pretul caselor sunt stabilite in valuta.
Astfel, daca BNR va lasa cursul sa urce prea mult, risca sa-si saboteze principala misiune, tinta de inflatie de 2,5%, cu o marja de un punct in plus sau minus.

Tinta de inflatie poate fi afectata si daca dobanzile sunt prea mici, pentru ca ar stimula creditarea si implicit consumul excesiv, care determina cresterea preturilor.