In ce valuta ne imprumutam: lei, euro sau dolari?
Una dintre cele mai importante lectii pe care le-am invatat de la actuala criza economica este aceea ca evolutia cursului valutar nu poate fi previzionata. De aceea, daca obtinem un credit in alta moneda decat leul, ne expunem unui risc important de a nu ne mai putea rambursa rata lunara.
Concret, daca in acest moment obtinem un credit in euro cu o rata lunara de 100 de euro, trebuie sa fim constienti de faptul ca luna viitoare, atunci cand vom avea de rambursat prima rata lunara, valoarea acesteia va depinde de nivelul ratei de schimb leu/euro. Asadar, in cazul in care cursul este 4,5 lei/euro (stabilit de banca, la cumparare, in functie de evolutia cursului oficial BNR), rata va fi de 450 de lei. Daca insa peste doua luni cursul va ajunge la 4,7 lei, atunci rata va creste la 470 de lei, iar daca leul se va deprecia pana la 5 lei, va trebui sa scoatem din buzunuar cu 50 de lei mai mult decat in prima luna, adica 500 de lei, pentru aceeasi rata de 100 de euro. Invers, daca leul se apreciaza, vom plati mai putin: daca euro ajunge la 4,3 lei, rata devine 430 de lei.Dar, dupa cum am spus, nimeni nu poate prezice evolutia cursului pe termen lung, motiv pentru care, daca ne imprumutam in euro sau alta valuta, va trebui sa ne luam masuri de precautie, in cazul in care veniturile noastre sunt in lei. Exista mai multe mijloace de protectie impotriva riscului de curs valutar, insa cea mai sigura si cea mai ieftina este aceea prin care ne luam o marja de confort in ceea ce priveste gradul de indatorare. Aceasta inseamna ca, atunci cand stabilim ce pondere din venituri alocam pentru rata la credit, trebuie sa lasam o marja de variatie care sa acopere o potentiala depreciere a leului fata de valuta.
Cum ne afecteaza riscul valutar
Concret, sa presupunem ca din venitul de 1.000 de lei lunar, alocam 40 de lei, adica 40%, pentru rata la credit. Daca imprumutul este in euro, trebuie sa ne gandim ca daca aceasta moneda se apreciaza cu 20% fata de leu, atunci va trebui sa cheltuim 48% din venituri pentru plata aceleiasi rate, ceea ce ne-ar putea afecta bugetul personal si chiar ar putea pune in pericol capacitatea noastra de a plati rata. Asadar, in loc sa alocam pentru rata la creditul in valuta 40% din venituri, este mult mai intelept sa alocam doar 30%, astfel incat sa putem face fata unei deprecieri puternice a valutei.
Sa ne amintim ca leul a ajuns, inainte de criza, la valori de 3,5 lei / 1 euro, perioada in care multi romani au obtinut credite pentru plata carora au alocat cea mai mare parte, adica 60% -70% din venituri sau chiar mai mult, in speranta ca salariile lor se vor majora in continuare. Leul s-a depreciat insa, dupa criza, pana la 4,5 lei sau chiar mai mult in anumite momente, asadar cu peste 20%. Cum au fost afectati acesti oameni? Daca, de exemplu, au avut o rata de 700 de euro la credit si un venit de 1.000 de euro, acum trebuie sa plateasca 850 de lei lunar.
De altfel, si Banca Nationala a Romaniei (BNR) a impus bancilor restrictii cu privire la creditele in valuta. Este vorba, in primul rand, de valoarea avansului necesar pentru un credit imobiliar, mai mare in cazul unui imprumut in euro (minim 25%) fata de unul in lei (15%). De asemenea, la creditele de consum in valuta este nevoie de garantii care sa acopere valoarea datoriei. De altfel, putine banci mai acorda in prezent credite de consum negarantate in alta valuta decat leul.
De altfel, si in cazul creditelor destinate investitiilor imobiliare bancile se orienteaza tot mai mult, in ultima perioada, catre creditele in lei, chiar daca dobanzile sunt mai mari decat cele in valuta, ceea ce afecteaza substantial valoarea creditului ce se poate obtine.
Cum ne afecteaza riscul de dobanda
Atunci cand alegem valuta in care ne imprumutam, e bine sa tinem cont si de riscurile aferente modificarii dobanzii.
In prezent, exista diferente destul de mari intre nivelurile dobanzilor la lei si cele la euro, din cauza faptului ca, pe de o parte, Banca Centrala Europeana mentine rata dobanzii la un nivel minim istoric, de 0,75%, in timp ce, de cealalta parte, dobanda BNR este de 5,25%.
Ratele dobanzii de politica monetara stabilite de bancile centrale influenteaza indicatorii pietei interbancare in functie de care se calculeaza dobanzile variabile la credite, adica EURIBOR (pentru creditele în euro), LIBOR (pentru credite in dolari sau franci elvetieni) sau ROBOR (pentru creditele în lei).
ACTUALIZARE: Incepand cu luna mai 2019, dobanda pentru creditele de nevoi personale, cu dau fara ipoteca, imobiliare si ipotecare, cardurilor de credit si descoperit de cont in lei se calculeaza in functie de IRCC (Indicele de Referinta pentru Creditele acordate Consumatorilor).
In consecinta, e bine sa ne uitam la posibile tendinte ale acestor dobanzi pe viitor, mai ales in cazul unui imprumut pe mai multi ani, cum este unul pentru casa. Astfel, dobanzile la euro ar putea sa mai creasca in anii urmatori, avand in vedere ca in prezent se afla la niveluri minime, in timp ce ratele la ei este de asteptat sa mai scada, ca efect al procesului de convergenta la euro, prin care Romania terbuie sa se alinieze la nivelurile inflatiei si a dobanzilor din statele zonei euro.
De asemenea, atunci cand alegem un imprumut, trebuie sa fim foarte atenti nu doar la nivelul dobanzilor nominale sau efective (ce includ si comisioanele - DAE) afisate de banci, ci si la marja fixa care se adauga la unul dintre cei doi indici (EURIBOR sau ROBOR). Intrucat aceasta marja ramane fixa pe tot parcursul contractului (cu exceptia cazului in care cele doua parti, banca si clientul, nu ajung la un acord privind modificarea ei, de exemplu in cazul unei refinantari sau restructurari a creditului), e bine sa alegem creditul cu cea mai mica marja.
Trebuie mentionat ca exista si credite cu dobanda fixa, ce nu se modifica pe tot parcursul rambursarii imprumutului, caz in care beneficiarul unui credit este ferit de riscul modificarii dobanzilor.