Cum influenteaza noul regulament BNR acordarea creditelor
Noul regulament BNR privind creditele destinate persoanelor fizice a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 767 din 31.10.2011 si se aplica tuturor bancilor care activeaza pe piata romaneasca, inclusiv sucursalelor bancilor straine care pana acum au fost reglementate de bancile centrale din tarile de origine.
Bancile romanesti au la dispozitie o perioada de trei luni, iar cele straine doar o luna, in care sa-si adapteze propriile norme de acordare a creditelor la noile reguli stabilite de banca centrala.Ceea ce inseamna ca incepand din luna ianuarie, sau poate chiar din decembrie, bancile acorda credite conform noilor conditii impuse de BNR.
Pana atunci, clientii bancilor se vor rezuma, in principal, la refinantari sau restructurari de credite vechi, activitati ce nu sunt restrictionate de noile norme, cu conditia ca valoarea acestor tipuri de imprumuturi sa nu fie mai mare decat nivelul creditului vechi din sold la data intrarii in vigoare a regulamentului.
Pana la aprobarea de catre BNR a noilor reguli interne de creditare, bancile pot acorda imprumuturi luand in calcul un grad maxim de indatorare de numai 35%, fata de o medie de 40-50% in mod normal, iar in cazul creditelor de consum in valuta, de doar 10%.
Efectele noului regulament BNR
Sa vedem insa ce schimbari va produce noul regulament BNR in ceea ce priveste creditele de consum. Cele mai importante schimbari se refera la restrictionarea imprumuturilor in valuta si la reducerea perioadei de rambursare a tuturor creditelor de acest gen, indiferent de moneda.
Astfel, creditele de consum pot fi acum acordate pe o durata de maximum 5 ani, cu exceptia creditelor de consum cu destinatie imobiliara - achizitie locuinta/constructie /teren - acordate in lei si pentru care solicitantul a facut dovada detinerii unui avans de minimum 40% (in cazul bancilor de economisire-creditare).
Pana acum, bancile au acordat cu mare succes credite de consum pe perioade ce ajungeau la 20-25 de ani, denumite credite de nevoi personale cu garantie imobiliara. In multe cazuri, aceste tipuri de finantari reprezentau o alternativa mai avantajoasa la un credit ipotecar, intrucat nu era necesar un avans pentru obtinerea imprumutului, de minim 10% si de regula de 20-25% in cazul unui credit ipotecar.
Pe de alta parte, avand in vedere ca, spre deosebire de un credit ipotecar, banii obtinuti printr-un astfel de credit intrau in buzunarul beneficiarului, putand fi folositi in orice scop, inclusiv pentru consum, creditele de nevoi personale cu ipoteca au contribuit la supraindatorarea clientilor bancilor si in consecinta au produs una dintre cele mai mari rate de neperformanta, cu cele mai mari volume de rate nerambursate.
De acum inainte, aceste tipuri de credite, precum si oricare alte imprumuturi pentru consum sau pentru achizitia a diverse bunuri de folosinta indelungata, precum aparatele electrocasnice, electronice sau autoturismele, vor putea fi rambursate intr-o perioada de cel mult 5 ani.
Care va fi impactul acestor noi reguli asupra celor care vor obtine un credit de consum?
In primul rand, reducerea perioadei de creditare inseamna o diminuare a valorii creditului. Este acesta un lucru bun sau rau? Daca inainte de criza probabil ca cei mai multi dintre noi cautam sa obtinem credite cat mai mari, bazandu-ne pe cresterea veniturilor, criza ne-a determinat acum sa devenim prudenti, din cauza viitorului nesigur, astfel ca nu mai suntem dispusi sa ne inhamam la credite mari, pe perioade indelungate.
Pe de alta parte, suntem acum tot mai constienti de faptul ca un credit este cu atat mai scump cu cat perioada de rambursare creste. De asemenea, este bine ca un imprumut sa nu dureze mai mult decat perioada de viata a obiectului pe care-l cumparam cu banii bancii. Ceea ce inseamna ca pentru o masina, o perioada de creditare de 5 ani este tocmai potrivita, iar pentru electonice sau electrocasnice, o perioada de 2-4 ani ar putea fi cea adecvata, in functie de gradul de perisabilitate a obiectului cumparat.
Creditele in lei vor fi avantajate
Supraindatorarea este ultimul lucru pe care ni l-am dori in prezent, dupa ce in ultimii ani multi dintre noi am simtit pe propria piele ce inseamna sa-ti creasca rata la credit la limita suportabilitatii sau chiar peste nivelul veniturilor. Iar principalul vinovat pentru cresterea ratelor a fost cursul valutar, mai exact deprecierea leului, monda in care majoritatea dintre noi incasam veniturile, fata de euro sau alte valute in care am obtinut creditul si in functie de care se calculeaza ratele lunare.
Noile reguli pentru creditele de consum vor face ca imprumuturile de acest gen in valuta, destinate cumpararii unor bunuri, sa fie foarte greu de accesat, intrucat pe de o parte vor avea nevoie de garantii, spre deosebire de un credit de consum in lei, pentru care beneficiarul trebuie doar sa faca dovada veniturilor, iar pe de alta parte gradul de indatoare (valoarea ratei raportata la venit) va fi mai redus, ceea ce inseamna o valoare mai mica a imprumutului.
Concret, in cazul creditelor de consum denominate in valuta ori indexate la cursul unei valute, solicitantul trebuie sa dispuna de garantii reale si/sau personale de minimum 133% din suma imprumutata. Politele de asigurare avand ca obiect acoperirea riscului de neplata vor fi asimilate garantiilor personale.
In ceea ce priveste gradul de indatorare, regulamentul prevede ca la fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de indatorare se vor utiliza urmatoarele valori: pentru socul pe curs de schimb - 35,5% la euro, fata de aproximativ 15% cat a fost pana acum, 52,6% la franc elvetian si 40,9% la dolar, pentru socul pe rata dobanzii - 0,6% pentru toate monedele iar pentru socul pe venit - 6%.
Aplicarea acestor coeficienti de risc va avea doua efecte: fie valoarea noului credit va fi mai mica, raportata la acelasi venit, fie va fi nevoie de un venit mai mare daca se doreste mentinerea valorii creditului.
Creditele in lei devin astfel mai atractive pentru potentialii clienti ai bancilor in ceea ce priveste gradul de risc, cu efect asupra sumelor ce pot fi imprumutate, raportate la venit. Se compenseaza astfel, intr-o anumita masura, diferenta substantiala intre dobanzile practicate de banci la creditele in lei si cele in euro.
Astfel, conform datelor statistice ale BNR, dobanda medie utilizata de banci pentru creditele de consum noi in lei este in jurul a 12,5%, la care se adauga diverse comisioane, astfel incat costul total al creditului (DAE) ajunge la aproape 17%. In cazul acelorasi tipuri de imprumuturi in euro, dobanda este de doar 6%, iar DAE nu depaseste 9%, costul imprumutului in moneda nationala fiind asadar dublu fata de unul in euro.
De asemenea, bancile vor analiza capacitatea de rambursare a clientilor pe baza unui nivel al veniturilor considerate eligibile care nu pot depasi cu mai mult de 20% peste cel aferent anului anterior. Stabilirea venitului aferent anului anterior se va face pe baza documentelor care certifica veniturile declarate autoritatilor fiscale. In situatia in care nu exista obligatii legale de declarare a veniturilor la autoritatile fiscale, bancile stabilesc venitul aferent anului anterior pe baza altor documente justificative. Bancile pot lua in calcul si venituri ce depasesc nivelul stabilit, cu conditia ca solicitantul creditului sa demonstreze caracterul de continuitate in viitor al acestora.